De multe ori, ma lovesc de ignoranta oamenilor in privinta propriilor vieti dar si de mentalitatea depasita asupra psihologiei. Cineva chiar mi s-a adresat, spunandu-mi ca stie ca nu e normal sa urmeze un program de consiliere insa simte aceasta nevoie. Oare de unde porneste aceasta teama de a vorbi despre problemele personale ? De ce sa nu incercam sa ne dezvoltam capacitatea de a face schimbari bune in viata dar si abilitatea de a ne valorifca potentialul interior ?
O persoana care urmeaza un program de consiliere si psihoterapie invata sa isi analizeze mai atent comportamentul din viata reala, sa vada experientele din puncte de vedere diferite, incercand sa se detaseze si sa devina mai obiectiva cu propria viata. Astfel, psihoterapia contribuie la asumarea faptelor individului ajutandu-l sa constientizeze ce anume este mai bine pentru el, cum sa realizeze ce isi propune si cum sa actioneze. In acest fel, persoana invata sa se descurce mult mai bine in situatiile dificile, avand mai multa incredere in propriile forte si devenind capabil sa actioneze. In acelasi timp, acesta isi dezvolta relatii sociale de incredere, fara a manifesta dependenta fata de ceilalti.
Daca o persoana apeleaza la consliliere psihoterapeutica, asta nu inseamna ca este ceva gresit. Dimpotriva, este un pas inainte spre autocunoastere, spre constientizarea propriilor puteri si ale propriilor limite. Un psiholog indruma intotdeauna o persoana spre sine, pentru a descoperi resurele interioare de care are nevoie pentru a faca fata anumitor situatii.
Fara indoiala atunci cand o persoana cauta un sprijin pentru a trece peste o perioada mai dificila sau pentru a lua o decizie, psihoterapia este recomandata. Nu asteptati insa ca psihologul sa va dea sfaturi sau sa va spuna ce sa faceti, pentru ca nu va face asta. El va ajuta sa va « adunati »gandurile, sa va concentrati pe scopul pe care vi l-ati propus astfel incat sa luati deciziile corecte. Acesta te va face sa ai incredere in tine si in propriile forte, sa ai rabdare cu tine si sa te accepti cu plusuri si minusuri.
Asadar, de ce sa ne ferim sa facem o schimbare in bine ? Si de ce sa ne ferim sa o facem de la o varsta la care schimbarile se vad mult mai usor ?
Consilierea psihoterapeutica pentru copii este la fel de folositoare ca in cazul adultior. Prin psihoterapie, copii invata sa se adapteze mai usor, sa relationeze mai usor, sa nu priveasca parintii ca « un rau necesar », sa fie prietenosi, sa se dezvolte frumos si sa isi dea seama ce isi doresc in viata. Asemanator adultilor, copii se simt dezorientati, uneori le lipsesc niste repere si nu vad unde se indreapta. Psihoterapia pentru copii si adolescenti urmareste tocmai aceste aspecte, psihologul incercand sa descopere temerile micutilor dar si nevoile lor, pentru a ii ajuta sa isi creeze un sistem propriu de gandire.
Este cazul sa mai gandim ca « nu este normal » sa mergem la psiholog ? Cu incredere zic « NU !» Dezvoltarea personala, autocunoasterea si dorinta de a ne rezolva corect problemele si de a nu mai avea sentimente de neincredere in propria persoana sunt de departe niste nevoi in haosul zilelor cotidiene.
LAURA BĂLUŢĂ 